Calendar
Oct 2017
DLMaMiJVS
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

CUVÂNT de ANUL NOU

 

Este Cuvântul adresat ÎPS IOAN, Mitropolitul Banatului, invitaților Înaltpreasfinției Sale și tuturor celor prezenți la Mitropolia Banatului în prima zi a Noului An 2015

Cuvântare la Recepţia de Anul Nou oferită de Mitropolia Banatului

Înaltpreasfinția Voastră Părinte Mitropolit Ioan,

Onorată adunare,


Aflându-ne, azi, 1 ianuarie, ziua Sf. Vasile, în prima zi a Noului An, 2015, și la începutul Arhipăstoririi Voastre pe aceste meleaguri cu o zbuciumată istorie multimilenară, vă rog să-mi permiteți să dau glas dorinței credincioșilor din această parte de Țară Românească și să vă transmit: Bine ați Venit în Banat!

Ați ajuns, Părinte Ioan, în Banat, în această provincie atât de armonios alcătuită, mărginită de Mureș, Dunăre și coroana vestică a Carpaților, cuprinzând cele mai diferite bogății naturale, câmpii dintre cele mai mănoase, dealuri și munți de un pitoresc aparte, binecuvântată de Dumnezeu și înnobilată de locuitorii săi, fiind, Părinte Mitropolit, una dintre cele mai de seamă zone economice, culturale și spirituale ale României. Banatul, din cele mai vechi timpuri, încă înaite de ocupația romană și până în epoca modernă și contemporană, a fost un ținut de maximă atracție, migrație, așezare, statornicire și armonioasă conviețuire între românii ortodocși majoritari și diferitele seminții și etnii, cu credințele lor, rămase în decursul vremii pe aceste meleaguri și care continuă și azi să fie loc de așezare pentru mulți, foarte mulți locuitori din alte părți ale României, dar și din alte țări.

Ați ajuns, Părinte Ioan, în Banat, prin voia Bunului Dumnezeu, răsplătind dorința noastră a credincioșilor bănățeni, care, cu credință, am sperat să primim spre așezare în scaunul mitropolitan al Banatului, un demn urmaș al celor trei predecesori de veșnică aducere aminte: un urmaș al Mitropolitului Sfânt, Iosif de la Partoș, Ocrotitorul Banatului, al Mitropolitului fondator al Noii Episcopii și Mitropolii a Banatului și ctitor, dimpreună cu Majestatea Sa Regele Mihai, al Sfintei și magnificei Catedrale a Timișoarei - IPS Vasile Lăzărescu și al Înaltului nostru, Mitropolitul învățat Nicolae, care ne-a păstorit cu blândețe și luciditate, cu delicatețe și înteligență, cu înțelegere duhovnicească și aleasă învățătură în Credința Lui Hristos, mai bine de jumătate de veac.

Am dorit noi, credincioșii bănățeni, ca Întâistătătorul Bisericii Noastre, asemenea înaintașilor săi, să fie, în primul rând, un om profund moral, modest și așezat, deoarece atât Biserica, cât mai ales societatea românească în amsamblul său, au nevoie, acum mai mult ca oricând, de curățenie și o accentuată stare de moralitate; în al doilea rând, Întâistătătorul nostru am dorit să fie un caracter puternic și curat, deoarece, Părinte Ioan, cuvintele unui mare filozof român, conform cărora România are nevoie mai ales de caractere, sunt mai actuale azi decât pe vremea sa şi în al treilea rând, am dorit noi, credincioșii bănățeni, ca Întâistătătorul nostru să fie un om tenace, inteligent, stăruitor, temeinic și ziditor cu cuvântul, cu gândul, făptuitor de lucruri bine făcute și așezate, întru-un cuvânt, să vină, în scaunul de Mitropolit al Banatului, Un Om al Lui Dumnezeu.

La Timișoara, Părinte Ioan, după cum bine se știe, aceasta aflându-se, ca de altfel întreaga țară, la răspântie de drumuri și vremuri, se poate ajunge, geografic vorbind, pe mai multe căi, fie pe drumul greu de munte, fie pe drumuri mai ușoare, fără urcușuri și coborâșuri, fără povârnișuri și poticneli, cum sunt drumurile care vin lin și ușor dinspre nordul sau dinspre sudul Timișului și al Torontalului.

Dumnezeu a lucrat ca Înaltpreasfinția Voastră, Părinte Ioan, să ajungeți la Timișoara, după ce mulți, foarte mulți, poate prea mulți ani, ați urcat o lungă Golgotă, deoarece numai El, Dumnezeu, știe că, doar cel care a urcat drumul greu al Crucii, cunoaşte adevăratul drum al Vieții și al Credinței.

Ați coborât sau, mai bine spus, ați pogorât, Părinte Ioan, la Timișoara, din înaltul Muntelui Hășmașul Mare, de la izvoarele celor doi buni frați români,de la izvorul Mureşului şi al Oltului, după ce mai bine de două decenii ați mâncat mure în bisericiile distruse de hortyşti, aşa cum aţi afirmat de curând într-un interviu la Radio Timişoara, pe care le-aţi reclădit, după ce aţi zidit multe biserici noi, dar mai presus de toate, după ce ați refăcut Credința în acei oameni, mulți ani deznădăjduiți și oprimați, redându-le demnitatea de a fi români la ei acasă, pe pământul lor natal.

V-am așteptat și v-am primit la noi, Părinte Ioan, pentru că și în Timișoara universitară și academică, în Banatul profund, cel rural, în această întreagă zonă plurietnică, multiconfesională și interculurală, despre care se spune că a intrat de multă vreme în Europa, sunt încă multe şi aici de făurit și zidit, în noi și între noi. Să Vă ajute și să ne ajute, Părinte Ioan, Bunul Dumnezeu, ca timp îndelungat să culegem împreună florile și fructele frumoase ale credinței curate și ale faptelor ziditoare. Primiți, Înaltpreasfinția Voastră Părinte Mitropolit Ioan, dimpreună cu înalții și dragii Dumneavoastră oaspeți prezenți azi aici cu prilejul Anului Nou 2015, al Sfântului Ioan și al începutului de Nou Drum, sincerele și caldele urări de Sărbători fericite și La Mulți Ani!

Înaltpreasfinția Voastră Părinte Mitropolit Ioan,

Timişoara academică şi universitară doreşte, cu acest prilej, să vă dăruiască trei cărţi (pentru că noi, profesorii, oamenii de ştiinţă, cărturarii, academicienii, nu vă putem dărui nici leul timişean, nici medalii).
Este vorba de cartea „Dr. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului, membru al Academiei Române la 90 de ani – Omul şi opera” apărută la Editura Academiei Române, îngijită de subsemnatul şi episcopul nostru vicar, Paisie Lugojanul, a doua carte „Vasile Lăzărescu - Mitropolitul Banatului”, scrisă de vrednicul preot de ţară, Vasile Zamela, din satul Prigor, de pe Valea Almajului, şi a treia „Viaţa rurală românească pe lungul drum între Flămânzi şi Uniunea Europeană sau Drama satului şi a ţăranului român într-un secol de iluzii, dezamăgiri şi speranţe” care este discursul meu de recepţie la Academia Română.

Cunoscându-vă originea natală într-un sat de lângă Beiuş, aplecarea Înaltpreasfinţiei Voastre spre problemele satului şi ale sătenilor, m-am gândit că, într-un moment de linişte, lectura acesteia vă va purta cu spiritul şi gândul către marii noştri corifei ai culturii, filosofiei şi literaturii, care, în discursurile lor de recepţie la înalta instituţie, au evocat satul nostru, prin Lucian Blaga (Elogiu satului românesc, 1937) şi ţăranul gliei strămoşeşti, prin Liviu Rebreanu (Laudă ţăranului român, 1940).

1 Ianuarie 2015
Acad. Păun Ion Otiman

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator