Calendar
Oct 2017
DLMaMiJVS
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

O VIZITĂ CU TÂLC

 

Viața ne e dată ca un dar, depinde de noi înșine, cum știm să ne bucurăm de acest Dar ...

A fost odată un om, care hotărâse sa facă o excursie prin Europa.
Ajungând in Marea Britanie, din aeroport a cumpărat un ghid de călătorie, ce cuprindea castelele ce pot fi vizitate in M. Britanie, in el fiind mentionate zilele si orele de vizita, uneori acestea fiind foarte limitate.
Pe una dintre paginile ghidului, el a vazut o oferta speciala "Castelul Vietii Tale."
Din fotografiile prezentate, castelul nu este mai bun sau mai rău ca altele...
Ghidul mai indica că, din motive care vor fi anunțate mai tarziu, pentru vizitarea castelului nu se percepe taxă la intrare, ci la ieșire, iar coordonarea zilei și orei vizitei, urmează a se face individual, la numarul de telefon indicat.
Intrigat de oferta neobișnuită, de cum ajunge la hotel, omul formează numărul de telefon și se înțelege cu proprietarul despre data călătoriei.

Totul în lume decurge după anumite legi, era inscripționat la intrarea în castel, iar la usă, domnul a fost întâmpinat cu foarte multă amabilitate, de către un om îmbrăcat într-o fusta tipic scoțiană, în carouri.
- Ceilalți vizitatori au intrat deja?, se interesează turistul.
- Ceilalți vizitatori???, se miră omul.
- Nu, nu mai e nimeni, vizitele în Castelul nostru se efectuează individual și nici serviciile unui ghid nu oferim.
Ne-spunând nimic cu referire la programul de lucru, el a început a-i povesti turistului istoria castelului și a făcut o trecere in revista a tuturor lucrurilor notabile ce pot fi admirate acolo:
tablourile de pe pereți, sala cu modele de armuri de langă intrare, armele militare din camera sub scari, catacombele și camera de tortura din temniță, etc
Când a terminat povestirea, el i-a înmanat vizitatorului o lingură și a cerut ca, pe parcursul întregii călătorii, să țină lingura cu partea concava în sus.
- Și asta de ce?, a întrebat el nedumerit.
- Astea sunt regulile noastre.Noi nu percepem o taxă de intrare, iar costul excursiei îl stabilim în felul următor: fiecărui vizitator îi dăm o lingura, umpluta cu nisip fin, în acesta fiind exact o suta de grame de nisip, iar fiecare persoană care intra pe tot parcursul vizitei trebuie sa poarte această lingură cu el. După terminarea călătoriei, măsuram nisipul rămas în lingură,iar pentru fiecare gram lipsa, se achita o Liră sterlină.
- Si dacă nu vărs niciun gram?
- Oh, în acest caz, vizita este gratuită.

Vizitatorul a fost surprins și amuzat de o astfel de condiție.
Gazda primitoare a umplut lingura cu nisip și excursia Seniorului a început.
Încrezător in puterea mâinilor sale, el a început sa urce încet treptele, neluandu-si privirea de la lingura.
In partea de sus, lângă galeria de tablouri, el a decis să nu meargă, pentru că vântul sulfa puternic și ar putea vărsa nisipul.

Se coboară sub scări, pentru a ajunge la sala cu arme militare, însă stand sub scară, își dă seama că, pentru a ajunge în acea sală, trebuie să sară peste o balustradă, lucru care nu iar fi pus viața în pericol, dar care cu siguranță avea să ducă la vărsarea nisipului din lingură, așa că, se limitează să examineze camera de la distanta. Pentru același motiv, el nu a coborât în temniță, deoarece trebuia sa coboare pe niște scări foarte abrupte. Foarte mulțumit de faptul ca a păstrat conținutul din lingură intact, a început să se îndrepte spre locul de unde si-a început turul.
Acolo era așteptat de persoana în fusta scoțiană, cu o balanța în mână.
Turistul a golit conținutul din lingura în balanță și a așteptat nerăbdător, rezultatul.
- Surprinzător, ați pierdut doar jumătate de gram, ceea ce înseamnă că nu trebuie să plătiți nimic pentru vizita efectuată, spune proprietarul.

- Mulțumesc.
- Ti-a plăcut vizita?, întrebă la sfârșit, omul în fustă. Turistul, după un moment de ezitare, decide sa fie sincer.
- De fapt, nu prea. Tot timpul m-am gândit la nisip și nu am reușit să examinez ceea ce era in jurul meu.
- Foarte regretabil!!... Stii, voi face o exceptie pentru tine.
Din nou îți voi umple lingura, pentru că astea sunt regulile, dar de data asta uită de nisip; chiar dacă îl verși pe tot, nu vei plati nimic pentru vizită.
Singura conditie e că trebuie să reusesti în 12 minute, deoarece după asta trebuie să vină alt vizitator.Fără a pierde nici un moment, domnul a luat lingura și a fugit spre sala de lângă antreu, pentru a arunca o privire rapidă la exponate.
După asta, a coborât repede pe scări, în temniță.
Vărsase deja tot nisipul, dar asta nu mai conta. Acolo, nu a petrecut nici un minut, pentru că timpul se scurgea destul de repede. Repede începe să alerge spre camera de sub scări, unde erau depozitate armele - dar, aruncând o privire la ceas, și-a dat seama că au trecut deja unsprezece minute. Timp pentru a vizita camera cu arme nu mai avea, de aceea se hotărăște să plece spre ieșire, unde era așteptat de proprietar.
- Văd ca nu aveți nimic în lingură, lucru ce mă face să cred că, nefiind obligat să aveți grija nisipului, de data asta excursia v-a plăcut. Vizitatorul nu a răspuns imediat.
- De fapt, nu, a spus el, în cele din urmă. Mă gândeam cum să nu întârzii, chiar dacă am vărsat tot nisipul, nu am avut nici o placere.
Omul în fustă își aprinde pipa și spune: Există oameni care trec prin "Castelul Vieții" lor, încercând să nu plătească pentru nimic, și nu se pot bucura de aceasta caălătorie.
Mai sunt și alții, care întotdeauna sunt grabiți, pierd repede totul și nu pot obține plăcere.
Puțini înțeleg știința vietii.
Ei descoperă fiecare ungher și se bucură de fiecare moment.
Ei știu că trebuie să plătească pentru tot, dar înțeleg că în viață sunt lucruri pentru care merită să plătești!!!!

E bine să medităm asupra rostului vieții, să încercăm înțelegem ce înseamnă asta. Să înțelegem că nu suntem în vizită în ea, că ea va avea ceea ce vom fi noi dispuși să-i oferim, să ne oferim ...

Ioan Savu, Timișoara

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator