Calendar
Aug 2017
DLMaMiJVS
  1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

Minunea din Decembrie ’89

 

În aceste zile de sfârşit şi început de an,comemorăm împlinirea a 20 de ani de la Revoluţia română înfăptuită în decembrie 1989.

    La Timişoara, în capitală şi în celelalte oraşe ale ţării au fost organizate numeroase manifestări cu caracter bisericesc, istoric, cultural, procesiuni, depuneri de coroane, s-au lansat cărţi consacrate acelor momente dramatice, dar dătătoare de speranţă, s-au ţinut sesiuni de comunicări şi au venit oaspeţi de marcă din ţări central şi est-europene pentru ca, împreună, să analizăm fenomenul istoric ce a dus la căderea zidului Berlinului, a cortinei roşii, la încheierea războiului rece şi la îndepărtarea sistemului comunist-ateu, care a terorizat zeci de ani o bună parte a Europei. Presa scrisă şi vorbită a rememorat momentele atât de importante petrecute în Decembrie 1989, evidenţiind încă odată credinţa, nădejdea, unitatea, hotărârea şi spiritul de jertfă a milioanelor de români care, cu lumânări în mână, în dangăt de clopote şi cu "Tatăl nostru" rostit în genunchi, cu faţa spre biserici, luptau împotriva dictaturii şi a regimului criminal. "Dumnezeu este cu noi", "Biserica este cu noi", "Preoţii sunt cu noi", "Libertate", "Vrem pâine", "Vrem conducător creştin", "Biserica, Armata şi Poporul", "Jos comunismul", "Jos cartela", ş.a., strigau miile şi zecile de mii de demonstranţi, iar autorităţile comuniste răspundeau cu rafale de arme automate, cu tancuri, blindate, elicoptere, tunuri cu apă, bastoane şi scuturi.

    Mulţi istorici, sociologi, analişti şi oameni ai Bisericii s-au întrebat atunci, în anii ce au trecut şi se întreabă şi acum: cine a insuflat un asemenea curaj românilor acum 20 de ani?. Cine i-a învăţat să mărturisească precum martirii creştini din primele veacuri: "Vom muri şi vom fi liberi"?. S-a întâmplat o minune, şi-a întors Dumnezeu din nou faţa spre noi şi ne-a ajutat să înfăptuim o revoluţie creştină?. Marele nostru teolog, profesor şi duhovnic, preotul Dumitru Stăniloae scria că "lupta şi biruinţa poporului român pentru cauza libertăţii sale a fost o adevărată minune (s.n.). Credem că în această minune s-a manifestat forţa unităţii poporului român şi setea lui de regăsire a unităţii pe care dictatura răsturnată se străduia din răsputeri să o anihileze, semănând neîncrederea dintre om şi om. Unitatea regăsită este acum nu numai între cei ce trăim azi, ci şi între noi şi cei ce au trăit în trecut şi între cei ce şi-au dat viaţa pământească în lupta pentru eliberarea neamului. O dovadă în acest sens este şi nesfârşitul număr de lumânări ce se aprind pe locurile unde au căzut cei ce şi-au dat viaţa ca jertfă pentru regăsirea unităţii şi libertăţii poporului român" (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apel la unitate, în "Vestitorul Ortodoxiei Române", Bucureşti, vol. I, nr. 2, ianuarie 1990, p. 1).

    Periodicele româneşti de la sfârşitul lui decembrie ''89 şi începutul anului 1990 au publicat, de asemenea, diferite articole cu privire la revoluţie şi la "minunea jertfei eliberatoare a eroilor noşti martiri" ("Vestitorul", p. 1). Acelaşi periodic patriarhal preciza că "începând cu binecuvântata zi de Vineri 22 decembrie 1989, vinerea rămâne pentru poporul român, deodată, vinerea jertfei şi a eliberării [...]. Dar vinerea aceasta a doliului şi a durerii pentru pierderea celor dragi şi demni este în acelaşi timp ziua victoriei asupra tiraniei, biruinţa crucii lui Hristos şi a crucii poporului român asupra puterii dictatoriale demonice. Aşadar, vinerea plângem şi venerăm pe eroii noştri jertfiţi pentru libertate, mulţumind totodată lui Dumnezeu pentru biruinţa minunată (s.n.) a poporului român umilit asupra tiraniei opresive" (Ibidem).

    "Telegraful român", periodicul sibian cu o existenţă neîntreruptă de 156 ani, scria cu majuscule pe pagina întâi a "primului număr liber, necenzurat şi fără texte impuse cu forţa de dictatura însfârşit dărâmată": "O, ce veste minunată" (nr. 47-48/ 23 decembrie 1989), iar nr. 1/1 ianuarie 1990 era închinat în întregime Revoluţiei: "DĂM SLAVĂ LUI DUMNEZEU! Libertatea a învins! Cinste poporului român! Recunoştinţă veşnică eroilor martiri!".

    Ultimul număr al revistei "Mitropolia Banatului", 4-6/ iulie-decembrie 1989, publică editorialul "Sfârşitul negurilor dictaturii" (pp. 3-7) în care precizează că "revoluţia românească a fost expresia unei recrudescenţe spontane, a reînvierii şi renaşterii întregului popor român" (s.n.) şi a Bisericii noastre dreptmăritoare. În acelaşi număr sunt publicate "mesajul de adeziune al Bisericii Ortodoxe Române la Consiliul Frontului Salvării Naţionale" şi "cuvântul pastoral al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române către cler, mănăstiri şi toţi binecredincioşii creştini români" (pp. 8-11).

    Revista mitropolitană a publicat, apoi, articolul semnat de protos. Daniel Ciobotea, Puterea lacrimilor sincere ( preluat din "Vestitorul Ortodoxiei Româneşti", anul I, decembrie 1989, p. 4) care readuce în atenţie intervenţia proniei divine în zilele grele ale lui Decembrie 1989: "Minunea s-a întâmplat în acea Sfântă Vineri a Naşterii Domnului (s.n.), pentru că faţa poporului român era brăzdată de lacrimi fierbinţi şi sincere ...", care au "prefăcut Vinerea pătimirii noastre în victoria eliberării noastre de puterea "irodiană" a tiraniei".

    Agenţiile de presă, ziarele şi revistele, posturile de radio şi televiziune din întreaga lume, informau zi şi noapte opinia publică internaţională despre evenimentele ce aveau loc în România. Papa Ioan Paul al II-lea a binecuvântat România, numeroşi şefi de stat şi de guvern au trimis mesaje de încurajare, iar diferite organizaţii creştin-umanitare precum "Diakonisches Werk", "Deutscher Caritasverband", "Arbeiter-Samariter", ş.a., au trimis spre ţara noastră alimente, medicamente, articole de îmbrăcăminte, jucării, etc. şi au deschis conturi pentru ajutorarea românilor.

    Românii din străinătate s-au solidarizat cu fraţii şi surorile lor din ţară, au sprijinit trimiterea de ajutoare şi s-au rugat pentru izbânda Revoluţiei, pentru înlăturarea dictaturii şi a opresiunii. Spre pildă, românii din Frankfurt am Main s-au adunat, în după-amiaza zilei de 20 decembrie, în Katharinenkirche (biserica sfânta Ecaterina) pentru un serviciu religios, tot în acea după-amiază fiind distrus biroul de turism din oraş, considerat sediu comunist şi securist ("Frankfurter Allgemeine Zeitung" din 21 decembrie, p.2).

    Ziarul creştin "Rheinischer Merkur/Christ und Welt" din 23 decembrie 1989 leagă la rândul său evenimentele revoluţionare din Europa de Est de istoria mântuirii : "Pruncul din Betleem este dovada incontestabilă că, Creatorul vrea să pronieze creaţia şi, în acelaşi timp, se oferă să fie alături de ea în istorie". Cât adevăr!

    Articole de felul celor semnalate mai sus, consacrate momentelor istorice petrecute în Decembrie 1989, credinţei revoluţionarilor, martirilor şi implicării Bisericii alături de credincioşii săi au apărut multe, atât în ţară cât şi în străinătate. Poate că cineva va face, vreodată, o documentare mai bogată pe tema purtării de grijă a lui Dumnezeu faţă de Revoluţia română din Decembrie 1989, pentru că numai în felul acesta vom avea o imagine corectă şi completă asupra acestui moment important din istoria ţării noastre, care "ne-a redat conştiinţa valorii proprii şi ne-a reinstalat în Europa contemporană" (Ştefan Augustin Doinaş, Fazele revoluţiei noastre, în rev. "România literară", nr. 1/6 ianuarie 1990, pp. 1-2).

    Demersul de faţă se adresează celor care nu au uitat şi nu vor să uite ce am trăit şi ce am simţit atunci, ce speranţe ne-au umplut sufletul, cât de uniţi şi de fericiţi, cât de buni şi de darnici eram cu toţii şi câte rugăciuni am înălţat pentru ca ţara şi neamul nostru să aibă un viitor mai bun, prosper şi demn. El se vrea, totodată, un act de cinstire faţă "de acei eroi martiri care au înfruntat cu piepturile goale braţul înarmat al tiraniei ucigaşe. Lor le suntem datori mereu cu o privire în urmă, cu un gând pios de recunoştinţă, cu rugăciunile noastre smerite pentru odihna sufletului lor candid, ca martiri ai neamului românesc" (Aleasă cinstire martirilor revoluţiei româneşti, în revista "Altarul Banatului", Timişoara, nr. 1-2/1990, p. 113).

Preot dr. Ionel Popescu

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator