Calendar
Mar 2024
DLMaMiJVS
     1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

De la capitalismul cu faţă umană, la capitalismul curbelor de sacrificiu

 

Un recent comunicat al Fondului Monetar Internaţional indică o schimbare radicală a strategiei acestei organizaţii în ceea ce priveşte creditarea uriaşelor deficite publice care afectează majoritatea statelor lumii. Conform acestui comunicat, toate guvernele statelor afectate de dezechilibre bugetare cronice trebuie să îşi reducă în mod drastic cheltuielile în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale începând cu anul viitor.

    În acest context, comunicatul FMI este formulat în termeni neobişnuit de duri: oficialii FMI cer pur şi simplu guvernelor afectate de supraîndatorare internă şi externă să explice opiniei publice că epoca capitalismului social sau a capitalismului cu faţă umană s-a încheiat şi că va urma epoca unui capitalism al curbelor de sacrificiu.

    Evident, cetăţenii SUA, mai ales cei din categoria homles, pot dormi liniştiţi în continuare, deoarece, ţinând cont de dreptul de veto al SUA în adoptarea deciziilor strategice ale FMI, acest comunicat nu îi afectează. Cel puţin atâta timp cât SUA va fi condusă de actuala administraţie, săracii americani pot spera că cineva acolo sus îi iubeşte.

    În schimb, milioanele de nefericiţi aflaţi sub pragul sărăciei din ţările baltice, Bulgaria, Ungaria, România, PIGS (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania), ca să nu mai vorbim de cei din ţările sărace din Africa, Asia sau America Latină, vor simţi în curând efectele reducerii dramatice a cheltuielilor pentru protecţie şi asistenţă socială. În acest context, se pune întrebarea: Cât de pregătite sunt guvernele din UE?

    Parlamentul European, Comisia Europeană şi celelalte autorităţi ale UE-ului sunt pregătite pentru a face faţă acestei noi provocări? Din păcate, oficialităţile menţionate nu au făcut deocamdată nici un comentariu la comunicatul FMI. Incapabile, de peste un an, să soluţioneze o eventuală insolvenţă a Greciei şi a celorlalte ţări din PIGS, ca să nu mai amintim de Ungaria, Bulgaria, ţările baltice sau România, oficialităţile UE-ului sunt în mult mai mare măsură implicate în contracararea strategiei Israelului conform căreia „a construi la Ierusalim este acelaşi lucru cu a construi la Tel Aviv”.

    Pur şi simplu nu înţeleg această pasivitate a oficialităţilor UE-ului faţă de riscul de faliment generalizat pe care o reprezintă supraîndatorarea guvernelor, a companiilor şi a populaţiei din UE. În termeni cantitativi, datoriile acumulate de guvernele celor 28 de state membre ale UE au atins pragul critic de 15.000 de miliarde sau 15 trilioane de dolari. Această datorie, de aproape două ori mai mare decât a guvernului SUA, reprezintă, ca să spun aşa, o bombă cu ceas. Pur şi simplu trebuie făcut ceva, pentru că aşa nu se mai poate.

    Dacă această politică de supraîndatorare nu este tăiată de la rădăcină, atunci UE-ul va ajunge în curând fie la insolvenţă, fie la o inflaţie devastatoare. Dar nici soluţia propusă de FMI nu este lipsită de riscuri majore. Dimpotrivă! Spre exemplu, o reducere a actualelor deficite bugetare ale statelor din UE la un nivel de maxim trei procente (nivelul critic pentru contracararea inflaţiei) ar însemna o reducere a cheltuielilor publice în statele din UE cu cel puţin 1.500 miliarde de dolari în fiecare an. Iar dacă guvernele statelor din UE ar intenţiona să îşi reducă soldul debitelor acumulate în ultimele decenii, atunci contracţia cheltuielilor publice ar provoca haos şi violenţă. În sfârşit, chiar şi o amputare de câteva sute de miliarde de dolari pe an a cheltuielilor publice în statele din UE ar acutiza actuala recesiune.

    Acestea sunt, deci datele esenţiale ale unei probleme reziduale specifice ţărilor din UE. În aceste condiţii, lipsa de implicare a guvernelor şi a oficialităţilor din UE va determina o acutizare şi nu o rezolvare de la sine a problemei. Se pare că celebra anecdotă mioritică cu drobul de sare este valabilă şi pentru UE!

    Timişoara, 23 martie 2010.

Conf. dr. Nicolae Ţăran, Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, catedra de Management.

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator