Calendar
Sep 2018
DLMaMiJVS
      1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

ZILELE NUMĂRATE ALE DOLARULUI (3)

 

Continuare a analizei ce te pune pe gânduri...

Partea a treia.

4. Nu doar petrolul, ci și gazul poate “acoperi” dolarul. Ghinion Siria.

Ajunși la acest subiect se cuvine remarcat faptul că geopolitica gazului are toate șansele să fie influențată pe un alt eveniment major petrecut în 2017: încheierea războiului din Siria prin victoria repurtată, cu contribuția critică a Rusiei, asupra așa-zisului ”Stat Islamic” și a celorlalți a actori militari ce urmăreau îndepărtarea regimului Assad și preluarea controlului asupara cel puțin a unei părți însemnate din teritoriul acestui stat cu o așezare geopolitică extrem de nefericită. În acest context, se cuvine a fi menționate pe foarte pe scurt câteva aspecte legate de războiul din Siria, care, de regulă, au fost mai puțin aduse în discuție atunci când s-a cometat groaznica nenorocire întâmplată în această țară.

Primul aspect care trebuie avut în vedere este că, dincolo de toată propaganda din jurul așa-numitei “revoluții a gazelor de șist”, în lume are loc, într-adevăr, o tranziție importantă (evident parțială) de la petrol la gaz în cocteilul energetic care asigură funcționarea economiilor dezvoltate (astfel, în perioada 1990-2005 consumul de gaz a crescut cu 84% în Europa și cu 400% în Asia). În următorii ani, rolul gazului va deveni și mai important, (trebuie avut în vedere și faptul că în ultimii 50 de ani s-au descoperit de două ori mai multe rezerve de gaz decât de petrol).

Cererea tot mai ridicată de gaz, în special din partea marilor conglomerate industriale sărace în această resursă (Uniunea Europeană, China, Japonia) va fi o variabilă de primă importanță pentru modul în care va funcționa sistemul financiar actual în anii viitori. Astfel, problema fundamentală care se pune este dacă contractele pentru livrarea gazului vor fi denominate înainte de toate în dolar, sau dacă și alte valute vor juca un rol important pe această piață energetică în plină dezvoltare. Distribuția resurselor de gaz pe glob și modul în care se va realiza furnizarea gazului către principalii consumatori (traseul pe care îl vor ocupa diversele rețele de transport gaz, precum și concurența dintre gazul, mai ieftin, furnizat prin conducte și gazul lichefiet, ce poate fi furnizat prin transport maritim) sunt alte aspecte care trebuie luate în seamă atunci când încercăm să înțelegem ceva din evenimentele urâte ale timpului nostru și din complicatul joc geopolitic asociat cu această resursă extrem de importantă.

Revenind la Siria trebuie remarcat faptul că această țară ocupă un loc cheie pe harta potențialelor rute prin care s-ar putea realiza conectarea la piața europeană țărilor care, după Rusia, ocupă locul doi și trei în ierarhia țărilor cu cele mai mai mari rezerve de gaz natural din lume: Iranul și Qatarul. Înainte de declanșarea războiului din Siria, în 2011, Teheranul, Bagdadul și Damascul semnaseră un acord pentru construirea unui conducte care ar fi permis gazului din Iran să ajungă la Marea Mediterană iar mai apoi prin Grecia, către piața europeană. Acest gazoduct poate fi considerat ca fiind “varianta șiită”. Din nefericire pentru Siria, teritoriul acestui stat trebuie traversat în mod obligatoriu dacă se dorește construirea unei conducte prin care să se realizeze transportul de gaze din țările sunite (Qatarul, Arabia Saudită) către marea piață a Uniunii Europene, eventul și cu secțiune pe teritoriul Turciei (“gazoductul sunnit”). La rândul său, în geopolitica gazului Turcia ocupă o poziție cheie, nu numai ca parte componentă a gazoductului sunit, dar și ca teritoriu de tranzit obligatoriu pentru traseul gazului rusesc către Europa prin viitorul gazoduct Turkish Stream, apărut ca variantă de rezervă după eșecul proiectatului South Stream.

În consecință, conflictul din Siria apare într-o cu totul și cu totul dimensiune dacă, în locul narațiunilor furnizate de presă (“primăvara arabă“, “revoltă împotriva tiraniei”, “stat islamic”), încercăm să privim nenorocirea întâmplată în această țară din perspectiva geopoliticii gazului și al rolului pe care această resursă energetică îl poate avea în vederea asigurării cererii față de o valută sau alta și, în ultimă instanță, pentru asigurarea viabilității sistemului financiar și monetar bazat pe dolar (“gazodolarul” ca și complement / proptea suplimentară la petrodolar). Astfel, dacă “primăvara arabă” ar fi învins în Siria iar regimul Assad ar fi fost înlăturat (cu concursul principal al “Statului Islamic”, sponsorizat din greu, printre alții, de Qatar) pozițiile strategice ale Rusiei și ale Iranului (pe piața gazului, dar nu numai) s-ar fi înrăutățit considerabil. În cazul în care Qatarul și Arabia Saudită ar fi ocupat (fie și prin intermediul unui stătuleț sunnit) pe teritoriul Siriei post-Assad suprafețele adecvate pentru a asigura traiectoria gazoductului sunnit (și pentru blocarea definitivă a proiectului gazoductului șiit), aceste două monarhii arabe și, de fapt, sponsorul lor, SUA, ar fi jucat pe termen lung un rol decis pentru dinamica pieței gazului în secolului al XXI-lea. Și fără doar și poate, dinamicile pieței gazului ar fi fost supuse cerințelor sistemului financiar global bazat pe dolar, cu marginalizarea Rusiei și Iranului de pe această piață extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă securitatea energetică a societăților dezvoltate în secolul al XXI-lea.

După cum știm, datorită intervenției în forță a Rusiei, războiul din Siria a fost câștigat de Assad, “statul islamic” a fost nimicit, Rusia își consolidează prezența la Marea Mediterană iar Turcia lui Erdogan în perioada post-puci este într-un proces complicat de zig-zag geopolitic care pune sub semnul întrebării nu doar “traiectoria europeană” a acestei țări, dar și angajamentele și apartenența Turciei la structurile de securitate ale lumii occidentale. Rămâne de văzut care vor fi consecințele acestui război pentru dinamica pieței gazului și, în ultimă instanță, pentru impactul pe care evoluțiile viitoare de pe piețele energetice și din mediul de securitate îl vor avea asupra dinamicii și capacității de supraviețuire a sistemului financiar global bazat pe (petro&gazo)dolar. Evident, povestea din Siria este mult mai complicată, dar nu este cazul aici să intrăm în amănunte suplimentare (la urma urmei, Siria, ca și Irakul, erau două state arabe laice cu structuri militare destul de funcționale, care, dacă ar fi fost lăsate să funcționeze și să se consolideze pe mai departe, ar fi putut să reprezenta o amenințare suplimentară pentru securitatea “singurului stat democratic din Orientul Apropiat”).

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator