Calendar
Mai 2024
DLMaMiJVS
   1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Maxime
  • "Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona".
    (Albert Einstein)

  • "Tot ce-i trebuie răului ca să reuşească este ca oamenii buni să nu facă nimic".
    (Edmund Burke)

  • "Rugăciunile încep să fie ascultate atunci când vocea care le rosteşte a pierdut puterea de a răni".

  • "Viaţa nu se măsoară cu numărul de respiraţii pe care le aveţi, ci în momente care îţi taie răsuflarea".
    (Rainer Maria Rilke)

  • Ai răbdare cu toate cele nerezolvate din inima ta Şi încearcă să iubeşti înseşi întrebările ... Nu căuta răspunsurile, ce nu ţi-ar putea fi oferite acum, pentru că n-ai putea să le trăieşti [oricum]. Ideea este, să trăieşti totul. Trăieşte întrebările acum. Poate ulterior, într-o zi departe în viitor, treptat, fără chiar să-ţi dai seama, tu îţi vei trăi drumul către răspuns.

  

Aprindeţi Banatul cu Lumina lui Hristos!

 

Mitropolitul Ioan al Banatului le „porunceşte” tinerilor să fie înfrăţiţi şi purtători ai Luminii lui Hristos

Ajunul de Armindeni a prilejuit o frumoasă şi folositoare întâlnire a vreo trei sute şi mai bine de timişoreni de toate vârstele, care au venit în Amfiteatrul Mare al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara la „Vremea bucuriei”, un eveniment care a început pe 28 aprilie şi s-a aflat sub patronajul spiritual al Arhimandritului Teofil Părăian, „Orbul” care L-a văzut pe Dumnezeu, iar în ultima seară a conferenţiat Mitropolitul Ioan al Banatului.

Pe drum spre această întâlnire am întâlnit o doamnă profesoară de la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, care mi-a spus: „Este ceva fascinant ce se întâmplă cu tinerii de la secţia de Teologie (a liceului, n.r.). Intră în clasa a IX-a aproape ca nişte sălbatici, răi, nepotoliţi, neascultători, dar sunt singurii care când ajung în clasa a XII-a sunt cei care au cel mai mult bun simţ, care te salută pe coridoare chiar dacă nu le predai la clasă, iar peste ani, când văd pe stradă un fost profesor îl mai salută sau îl întreabă şi despre alţi foşti dascăli ce mai fac. Ceilalţi, nici nu se mai uită la tine pe stradă. Asupra acestor copii de la Teologie se vede cel mai mult cum profesorii lor, prin Harul Sfântului Duh, le modelează caracterele şi-i transformă în bine”.

Cu aceste vorbe am intrat la conferinţa „Vremea bucuriei”, în sala devenită neîncăpătoare şi unde Vlădica Ioan i-a poftit pe oameni să I se aşeze în juru-i, pe jos, într-o scenă ce se asemăna cu o adevărată „Cină de Taină”Epoca creştinismului primar reflectată în scrierile Noului Testament. Distanţa dintre lumea de azi şi lumea primilor creştini recuperată prin parcursul întoarcerii şi regăsirii noastre”.

Pornind de la prima locuinţă a omului, care a fost peştera, într-una dintre care avea să se nască însuși Hristos, ca prim Om care a biruit Moartea şi pentru noi, trecându-ne în Lumina veşnică, ÎPS Ioan a trezit în cei prezenţi trăiri puternice în repetate rânduri, un astfel de moment fiind cel în care a vorbit despre primii creştini ai pământului. „În studiile mele din Orientul Mijlociu m-am aplecat mai mult asupra Creştinismului primar şi de aceea vedeţi câteodată la mine comportări şi mod de a fi mai de demult, adică nu prea sunt la modă.

Să lămurim cine au fost primii creştini? Cartea neamului lui Iisus este o Evanghelie care se citeşte de către preoţi cu o duminică înainte de Naşterea Domnului şi pe care dumneavoastră şi, până mai ieri, şi eu o citeam foarte sec, pentru că era o înşiruire de nume. (...). Însă eu, de multe ori când citesc această Evanghelie în faţa credincioşilor, o citesc cu lumânarea în mână şi cu lacrimi pe obraji. Pentru că zic: Doamne, ce-ai aflat la mine, de astăzi mi-ai dat în mână pomelnicul strămoşilor Tăi?

Auziţi ce har mare i-a dat Dumnezeu preotului: că în acea duminică, aşa cum dumneavoastră vă duceţi în fiecare duminică cu un pomelnic pentru cei dragi, vii sau morţi, aşa şi Hristos, înainte de Naşterea Sa, vine în acea duminică la uşa altarului şi-i întinde o hârtie preotului şi-l roagă pe preot să-i pomenească strămoşii.

Când mi-am dat seama ce a făcut Hristos cu mine, atunci am început să plâng; cum, Doamne? Pe mine, un păcătos, mă pui să-ţi pomenesc strămoşii cei după trup? Aceştia sunt strămoşii cei după trup ai lui Hristos”, a spus ÎPS Ioan.

Cât despre primii creştini, Părintele nostru Mitropolit a vorbit despre Cartea Vieţii Creştinilor, pe care Hristos o va citi în Marea Zi, iar cel dintâi nume va fi pomenit cel de Miriam (Maria). „Nimeni nu a văzut această carte vreodată. Primul nume cu care începe Cartea de Aur a creştinilor este Miriam, numele Maicii Domnului. Când veţi auzi în Marea Zi că îngerii lui Dumnezeu vor deschide Cartea pecetluită şi o vor pune în faţa lui Hristos se va cutremura tot Universul şi primul nume va fi dulcele nume al Maicii Domnului.
Din nefericire, în cultura şi în educaţia noastră creştin-ortodoxă nu s-a accentuat niciodată aspectul acesta, că primii creştini au fost cei din neamul lui Hristos. Aceştia au fost primii creştini, dintre ei şi-a luat Mântuitorul apostoli, apoi apostolii au mers la celelalte popoare”, a povestit Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Banat. Aici, ÎPS Sa a remarcat faptul că ceea ce primii creştini aveau, iar noi nu mai avem, este frăţietatea, ceea ce presupune şi iubirea aproapelui, lipsa de răutate şi de dorinţă de răzbunare, de a face rău celuilalt.

Ce aveau primii creştini şi nu avem noi? Aveau multă credinţă, multă smerenie şi multă, multă frăţietate. Frăţietatea este conceptul care îi leagă pe oameni.

Sfinţii Apostoli când au scris epistolele lor, au scris „fraţilor” şi „fraţilor sfinţi”. Deci .

Nu poţi să te duci la Dumnezeu cu un snop de spice de grâu care nu e legat, că le pierzi pe drum”, a adăugat Mitropolitul Ioan. De aceea, a spus acesta, întâi de toate trebuie să scoatem din noi egoismul şi să întărim frăţietatea dintre noi, pentru că toţi cei 7,3 miliarde de oameni de pe Pământ suntem fii ai Lui Dumnezeu. „Un om egoist nu poate intra în împărăţia lui Dumnezeu. (...). Nu e suficient să posteşti miercurea şi vinerea, dacă nu reverşi asupra celor din jurul tău o lacrimă şi o mână de frăţietate”, a îndemnat Mitropolitul Ioan.

ÎPS Sa le-a mai vorbit celor prezenţi şi despre modelele de urmat în ziua de astăzi, când se vorbeşte foarte mult în media despre lipsa de modele şi de strategie. „Nu modelele ne lipsesc, ci Lumina de a le vedea. Este o expresie uzitată azi. Nu am auzit niciodată vorbindu-se despre lipsa de Lumină. Modele sunt, dar nu este lumină ca să se vadă.

(...). Întrebat de un reporter ce mi-aş dori mai mult în viaţa aceasta, am spus că ultima dorinţă ar fi să orbesc, că poate atunci L-aş vedea şi eu pe Dumnezeu.

Am văzut cum într-o minte cu ochii traşi (părintele Teofil Părăian, n.r.), Dumnezeu a aprins o mare Lumină”, a spus cu ochii în lacrimi, Mitropolitul Ioan. Nicio clipă, Părintele Ioan nu a uitat să facă referire la Cultură şi Educaţie, considerând că învăţătorii celor care-i învaţă pe copii trebuie să fie mamele lor. Întrebat de tinerii prezenţi la întâlnire despre cum şi-ar dori să-I vadă pe tinerii din Timişoara şi din Banat, Părintele Mitropolit a revenit la ideea de frăţietate, dându-le acestora „porunca” de a fi fraţi purtători de Lumină. „M-aş bucura dacă s-ar simţi între ei ca fraţii. Dacă i-aş vedea trăind ca nişte fraţi, dacă i-aş vedea rugându-se ca nişte fraţi sfinţi. De aceea mi-aş dori să fie cât mai apropiaţi de biserică, de unde să-şi ia mereu Lumină şi să fie purtători de Lumină în acest spaţiu bănăţean, pentru că e nevoie. În Cetatea aceasta, cu împrejurimile şi cu flotanţii, suntem vreo 400.000 de oameni. De aceea, ar fi foarte mare nevoie ca tinerii să fie purtători de Lumină. De aceea, m-aş bucura dacă aş vedea cât ai mulţi tineri purtând această flacără aprinsă din Mormântul lui Hristos şi să aprindă tot Banatul. Iubiţi tineri, vă dau poruncă: Aprindeţi Banatul cu Lumina lui Hristos!”, a încheiat ÎPSS Ioan al Banatului.

Ciprian Buzner

Am fost și eu unul dintre cei ce și-au făcut vreme să fie acolo, la ”Vremea Bucuriei” și au avut astfel prilejul să se bucure! Nu mai sunt multe de spus, dacă ne dorim să fim pe Cărarea Împărăției, ci numai de meditație și de purces a zidi în noi Bucuria și între noi Frățietatea!

Doamne, ajută-ne să ne zidim, zidindu-Te pe Tine în noi și între noi!

Ioan Savu, Timișoara

        Adaugă comentariu


 
Categorii
Starea vremii
Statistici
Sunteti al vizitator