Ce este viața?
O întrebare ce și-o pun mulți, o întrebare ce de ajută să înțelegi Rostul.
Într-o frumoasă zi de vară, pe la ora pranzului, se facu mare liniște în parc. Păsările se odihneau liniștite în umbra copacilor.
O vrăbiuță își scoase capul de sub aripă și întrebă: “Ce este viața?”
Toți cei din jur au fost surprinși de această întrebare grea.
Un trandafir tocmai înflorea, deschizandu-și petalele. El spuse: “Viața este o deschidere!”
Fluturele, care tocmai se odihnea pe una dintre petalele trandafirului după ce zburase de la o floare la alta, îi raspunse: “Viața este libertate și fericire!”
O păpădie simți vântul atingand-o în joacă și spuse temătoare: “Viața este risipire, da, doar risipire…”
Jos, pe pământ, o furnică tragea după sine un pai de grâu de zece ori mai mare decât ea. Când auzi un asemenea lucru se opri, își trase sufletul și spuse: “Viața nu este decât trudă și muncă!”
Poate că ar fi început să se certe dacă nu ar fi venit o ploaie fină care șopti: “Viața este formată din lacrimi, doar din lacrimi!”
Deasupra ei plutea plin de maiestate un vultur care, de acolo de sus, spuse: “Viața este o năzuință spre înalt!”
Apoi veni noaptea.
După un timp, un om mergea acasă pe aleile goale. Venea de la o petrecere și se gândea… “Viața este o continuă cautare a fericirii și o înlănțuire de decepții!”
După lunga noapte veniră în sfarșit și zorii dimineții, care spuseră: “Așa cum noi suntem începutul zilei care vine, la fel viața este începutul veșniciei…”