PRIMELE ALEGERI LIBERE DIN TIMIŞOARA, atunci când ţara dormea încă!

SCURT ISTORIC AL ALEGERILOR DIN 27 – 29 IANUARIE 1990 (partea I)

Dacă în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, la Timişoara, prin voia Domnului, temperatura era destul de ridicată, în ultimele zile din 1989 şi în primele zile ale anului 1990 temperaturile au fost foarte scăzute. Ca o consecinţă, presiunea la gaz era foarte slabă, era frig în case, se întrerupea curentul ca şi înainte, erau cozi la magazinele prost aprovizionate, intreprinderile nu puteau lucra.

Era o stare de nemulţumire ridicată, în oamenii ce făcuseră o Revoluţie, fiind o săptămână izolaţi de ţară şi de lume, când au căzut peste 100 de victime, au fost răniţi peste 450 de oameni, şi aproape 1000 au fost arestaţi. Aşteptările acestor oameni, ce au avut tăria să se ridice împotriva comunismului, cu orice risc şi jertfă, erau pe măsura jertfei lor.

Cei ce şi-au asumat conducerea Timişoarei şi a Judeţului Timiş, din nepricepere şi/sau proastă organizare, au generat acea stare de lucruri. Erau demonstraţii zilnice de nemulţumire, ale timişorenilor. Există şi imagini filmate, cu evenimentele acelor zile, ce au fost prezentate atunci de TVT89.

În 6 ianuarie 1990, la Comitetul Judeţean Timiş, au fost convocaţi toţi presedinţii FSN din intreprinderi şi instituţii, şi li s-a cerut să-i confirme în funcţii, pe cei ce au găsit de cuviinţă să ocupe acele scaune. Oamenii s-au opus, cerându-li-se acestora să prezinte o desemnare de către Adunarea Generală a angajaţilor de la intreprinderile sau instituţiile de unde provin, pentru a şti cine sunt, dacă prin activitatea de dinainte de Revoluţie, din timpul Revoluţiei şi de apoi, e justificat să ocupe acele funcţii şi se pricep. Nu s-a dat curs solicitării reprezentanţilor timişoreni, suspendându-se sedinţa. În zilele următoare, s-a încercat folosirea unor tertipuri pentru a se evita confruntarea cu cei care-i cunoşteau, cine au fost şi sunt de fapt.

În 16 ianuarie 1990, ca urmare a acestei stări de fapt, din initiaţiva Comitetului Provizoriu al FSN, din cadrul IMT (Intreprinderea Mecanică Timişoara era cea mai mare intreprindere din Timişoara, înainte de revoluţie), are loc întâlnirea delegaţilor din mai multe intreprinderi timişorene, reprezentând circa 56.000 de angajaţi. Aceştia considerând că trebuie să-şi armonizeze punctele de vedere privind alegerea Consiliului Judeţean Timiş al FSN, ajung la concluzia că orice candidat pentru această demnitate, trebuie să îndeplinească în cea mai mare măsură următoarele criterii:

competenţă, capacitate organizatorică, integritate morală.

S-au făcut mai multe propuneri, pentru a se face paşi concreţi, după cum urmează:

1. Fiecare intreprindere să dispună de un număr de delegaţi cu drept de vot, proporţional cu numărul de membrii FSN;

2. Participanţii la aceste alegeri să poată fi desemnaţi de oamenii muncii din intreprinderile şi instituţiile respective, dacă îndeplinesc criteriile stabilite, chiar dacă nu sunt membrii FSN, dar să aibă confirmarea FSN din intreprinderile sau instituţiile respective;

3. Fiecare delegat să prezinte delegaţie scrisă şi ştampilată, de la acestea;

4. Pentru lărgirea cadrului democratic, al alegerilor, să participe şi o comisie studenţească, cu rol de observator (nu participă la alegeri);

5. Să se solicite răspuns imediat, public (presa scrisă, radio, TV) din partea Comitetului Provizoriu Judeţean al FSN, auto impus şi nevalidat.

S-a adoptat următoarea:

HOTĂRÂRE

Art. 1. În vederea restabilirii încrederii şi asigurării unei stabilităţi a activităţilor economice şi sociale, din iniţiativa reprezentanţilor Comitetelor FSN din intreprinderi şi instituţii, s-a constituit o COMISIE ELECTORALĂ, însărcinată cu asigurarea unui cadru democratic de desfăşurare a ALEGERILOR pentru Consiliul Municipal Timişoara, şi Consiliul Judeţean Timiş.

Art. 2. Membrii Consiliului Municipal Timişoara vor fi aleşi prin votul secret al delegaţilor (electorilor) desemnaţi de către consiliile lărgite ale FSN din intreprinderi şi instituţii, norma de reprezentare fiind de 1:200 din numărul angajaţilor intreprinderilor sau instituţiilor respective.

Art. 3. Membrii Consiliului Judeţean vor fi aleşi prin votul secret al delegaţilor (electorilor), desemnaţi de Comitetele lărgite ale FSN din intreprinderi, instituţii, oraşe şi comune, norma de reprezentare fiind de 1:400 din numărul de angajaţi.

Art. 4. Pentru cele 27 locuri în Consiliul Municipal, stabilite prin Decretul lege, se vor propune candidaţi de către grupuri de delegaţi (electori), în raport de 1 candidat la 20-25 de delegaţi, cu acordul Consiliilor lărgite, pe care le reprezintă.

Art. 5. Pentru cele 51 locuri în Consiliul Judeţean, candidaţii vor fi propuşi de delegaţii judeţeni, în raport de 1 candidat la 10-15 delegaţi (electori), cu acelaşi accord.

Art. 6. Alegerile se vor desfăşura după următorul program:

    - Până luni 22 ianuarie 1990 inclusiv, alegerea delegaţilor;
    - Marţi 23 ianuarie 1990, până la ora 18⁰⁰, se vor depune la Sala de Sedinţe a Administraţiei Presei Locale Timişoara, Bulevardul 23 August nr. 8, listele cu delegaţii (electorii), ştampilate şi semnate de preşedinţii şi secretarii Comitetului FSN respectivi;

Art.7. Listele cu candidaţii propuşi pentru Consiliul Municipal Timişoara, vor cuprinde:

• Numele şi prenumele candidaţilor
• Vârsta
• Profesia
• Funcţia
• Locul de muncă

Acestea vor fi însoţite de un tablel, cu numele, prenumele şi semnătura delegaţilor (electorilor) ce sunt propuşi.

Art. 8. Lista candidaţilor pentru Consiliul Judeţean, va fi întocmită în aceleaşi mod.

Art. 9. Miercuri 24 ianuarie 1990, listele de candidaţi vor fi publicate în presa locală.

Art. 10. Vineri 26 ianuarie 1990, va avea loc Alegerea Membrilor Consiliului Municipal Timişoara, la sala Olimpia.

Art. 11. Accesul delegaţilor în sală se va face între orele 08 - 09⁰⁰, pe baza Buletinului de identitate şi al unei delegaţii individuale, ştampilată şi semnată de Preşedintele şi Secretarul Comitetului FSN.

Art. 12. Duminică 28 ianuarie 1990, va avea loc alegerea membrilor Consiliului Judeţean Timiş, în Sala Olimpia din Timişoara.

Art. 13. Accesul delegaţilor în sala se va face între orele: 10 – 11⁰⁰, pe baza Buletinului de Identitate şi a unei delegaţii individuale, ştampilate şi semnate de Preşedintele şi Secretarul Comitetului FSN.

Art. 14. Precizările anterioare, apărute în data de 17 ianuarie 1990 în nr. 12 al ziarului Renaşterea Bănăţeană, se anulează, prin publicarea acestei Hotărâri.

Informaţii suplimentare, se pot obţine la Tel. –

La constituirea Comisiei Electorale au participat reprezentanţi ai Comitetelor FSN ai următoarelor Intreprinderi şi Instituţii:

IMT, Electrotimiş, IAEM, Optica, Spumotim, Detergenţi, Azur, Autoturisme, Guban, ELBA, Solventul, 6 Martie, Banatim, Electrometal, Ambalajul metalic, Ţigarete, Institutul Agronomic, 1 Iunie, Industria Lânii, Garofiţa, IPROTIM, IPTVT, IMAIA, Dermatina, Confecţii Bega, IMCT, ITC Memorii, UJCOOP, Dir. Apelor, Fabrica de Zahăr, IAS, TGMT, Colegiul de Avocaţi, Piele şi Manuşi, Calapoade Lugoj, Nasturi Jimbolia, CIUMMR, IPL, Poligrafie, ICPGA, Învăţământ, Cooperativele Meşteşugăreşti, Energomontaj Timişoara, Regionala CFR.

Se cuvine să fac precizarea că, în decembrie 1989, d-l Iliescu, a declarat că FSN-ul nu era şi nu se va transforma în partid politic. Noi toţi, cel puţin în Timişoara, credeam că era o activitate obştească, încercându-se a se gestiona, cu ajutorul unor oameni pricepuţi, curaţi şi bine intenţionaţi, golul de putere.

Toate întâlnirile reprezentanţilor, de la început, şi apoi şi a celor ce au constituit Comisiea Electorală, s-au desfăşurat după serviciu, în mod voluntar, pe parcursul multor ore zilnic, multe zile la rând, de multe ori până spre dimineaţa. A fost foarte greu să identificăm modalităţile cele mai corecte, eficiente şi democratice. Toate acestea, pentru că nu aveam mijloacele necesare, la îndemână, să apelam la vot universal. A trebuit să îmaginăm acel vot prin reprezentanţi (electori). A posteriori, lucrurile par simple. Nu uitaţi că atunci, şi încă mulţi ani după, ţara dormea încă. Mulţi s-au culcat cu Ceauşescu, şi s-au trezit cu Iliescu, şi nici nu ştiau şi nici nu îndrăzneau să-şi dorească mai mult.

Dar despre dificultăţile de organizare, piedicile puse de armată şi de cei despre care am spus mai sus, în partea a doua, unde voi posta fotografii şi filmări de acum 20 de ani.

Cu respect şi nădejde,
Ioan Savu, Timişoara 11 februarie 2010

        Adaugă comentariu